Va continua...uitaţi...continuă...
Deci...să vedem...sarcastic, ironic, prost, cu încredere oarbă în ceilalţi, rău, băgăcios, neîndemânatic, rece, indiferent, pesimist, sceptic in legătură cu ceilalţi....o caracterizare a mea...sigur nu aţi vrea să mă cunoaşteţi...ceva de genul aveam la status odată...chiar nu aveam de ce...pe atunci, cineva care mă iubea m-a rugat să îl schimb...folosind ceva ce se numeşte şantaj emoţional parcă..sau ceva de genul...de dragul acelei persoane l-am schimbat. Acum nu se va mai sinchisi să o facă. A dispărut. Ca şi ceilalţi.
Pe când am scris rândurile de mai sus mă cam îndoiam de o mare parte din ele...în schimb acum, văzând cele întâmplat, încep să le dau dreptate, desigur ajutat de pesimismul meu remarcabil când vine vorba despre mine.
Cum ziceam...pleacă toţi...ca şi Vescan, nu prea sunt în stare să îi ţin lângă mine...ştiu că pleacă unii, vin alţii, dar la mine nu mai vin aproape deloc...nu îi las...sunt prea ignoranţi, prea răi, prea proşti.Majoritatea. Aşa se ajunge la singurătate...fără niciun chin, fără nicio problemă, fără nimic. Nu spun singurătate adică absolut fără nimeni lângă mine, căci sigur voi rămâne cu câţiva când cărora le sunt foarte recunoscător, ci doar la o singurătate spirituală...foarte puţine persoane lucide capabile să dea un sfat lucid la o problemă...
Nu ştiu de ce pentru mine singurătatea înseamnă aşteptare...poate pentru că eu tot timpul aştept pe cineva sau ceva...sunt foarte răbdător când vine vorba de aşa ceva...paradoxal...căci la o aşteptare propriu-zisă, după 10 minute îmi pierd răbdarea şi îmi vine să îi dau telefonul de cap celui care mă face să aştept...alt paradox...pentru că nu sunt deloc punctual...ciudat, nu?
Oricum am ajuns la răbdare...am dat de o poezie mai veche...o voi posta.
Viaţa este o sală de aşteptare,
Miliarde de celule din corpul tău strică RĂBDARE,
Va veni şi ea, cândva...
Nu ştiu...când va veni, şi mai ales cine e ea?
Un singur mod de a afla răspunsul există...
Aşteptarea mea persistă...
Oare se va termina vreodată?
Poate...dar probabil voi aştepta viaţa toată,
Aşteptând ceva ce poate nu va veni,
Însă aşa îmi dau seama de sensul vieţii.
Trăieşte fiecare clipă ca pe ultima,
Nu te uita în spate, inutil vei regreta,
Când ai ceva ce te iubeşte preţuieşte-l ca aurul,
Păstrază-l, va fi mângâierea ta când va cădea cerul.
Fiecare clipă să reprezinte o mare bucurie,
Dacă nu pentru tine, pentru cei din jur e şi mai bine.
Crede-mă, lasă orgoliul şi etichetele deoparte,
Să nu crezi c-ai să ajungi în Rai plin de păcate.
Nu mă înţelege greşit, nu îţi cer să îţi pierzi viaţa aşteptând nimic,
Doar că, având puţină răbdare, poţi avea ce ţi-ai dorit.
Nu are titlu...dacă nu i-am dat atunci, nu îi voi mai da niciodată...va zăcea într-un fişier word numit "Fără nume 1" cam tot timpul...
Voi încerca şi să bag vreo melodie...dacă nu va ieşi nimic după asta, nu a reuşit...logic...
Ehh...dacă sunteţi curioşi, daţi click aici, şi veţi asculta...
Noapte bună...
